Comisarii pentru Concurență, Margrethe Vestager și pentru Relații Interinstituționale și Prognoză, Maroš Šefčovič, au găzduit, la Bruxelles, întâlnirea cu industria siderurgică reprezentată de sindicate, patronate și executiv. Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, anunță că s-a discutat despre un plan european pentru această industrie strategică, întrucât aceasta a fost afectată de mai mulți factori în ultima perioadă.
Comisia Europeană a înrăutățit prognozele de creștere economică pentru zona euro și Uniunea Europeană în 2023 și 2024, citând activitatea moderată din prima jumătate a anului și prețurile “ridicate și încă în creștere” pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, care afectează consumul privat. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este așteptată să scadă în acest an, după performanțe sub estimări în primele șase luni.
Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat o creștere cu 0,4%, iar cel al zonei euro cu 0,3%, în trimestrul trei din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, iar Irlanda, Cipru, Malta și România au avut cel mai semnificativ avans, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
România va primi în total 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale.
Comisia Europeană a aprobat plata unei finanțări de 34 milioane de euro pentru România în cadrul Rezervei de ajustare la Brexit, instrument financiar menit să sprijine statele UE afectate de ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.
Economiile din zona euro și UE au crescut mai lent în ultimul trimestru, pe fondul evoluției nefavorabile a numărului de cazuri de Covid-19 și reimpunerii unor restricții.
Creșterea economiei României va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 și 2026, în scenariul în care autoritățile vor reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție prin Planul de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Băncii Mondiale, care avertizează că absorbția fondurilor europene este vitală pentru o redresare economică sustenabilă.
Obiectivul actualului Guvern este o economie competitivă, dar și o economie verde, așa cum s-a stabilit la nivelul Uniunii Europene, dar viteza cu care România va face tranziția către o economie nepoluantă va depinde și de sprijinul Comisiei Europene, a declarat joi premierul Cîțu.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai rapidă revenire a economiei dintre statele Uniunii Europene, comparativ cu trimestrul precedent, relevă clasamentul bazat pe datele revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Majoritatea românilor cred că situația economică actuală a țării este una foarte rea, iar aproape 40% declară același lucru despre starea finanțelor personale, peste media la nivelul Uniunii Europene, relevă un nou sondaj Eurobarometru. În pofida percepției și așteptărilor pesimiste cu privire la situația economiei, cei mai mulți români spun că principala preocupare în acest moment este reprezentată de sănătate.
Aproximativ 34 de miliarde de euro, din cele aproape 80 de miliarde de euro alocate României prin Fondul de relansare economică a UE, se vor îndrepta direct către sectorul economic și al mediului de afaceri, pentru IMM și alte companii, în special pentru sprijinirea industriilor creative și performante, a transmis, în deschiderea videoconferinței E-commerce Profit.ro, Liviu Rogojinaru, secretar de stat pentru mediul de afaceri în Ministerul Economiei. Acesta a arătat că ministerul are în vederea dezvoltarea unor platforme naționale pentru e-commerce, dar și facilitarea accesului firmelor românești pe platformele internaționale.
Acțiunile europene au revenit pe scădere vineri, după două sesiuni de aprecieri consecutive, în contextul în care liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord în privința unui pachet de măsuri pe termen lung pentru sprijinirea economiilor, sever afectate de măsurile menite să frâneze răspândirea noului coronavirus.
Cancelarul german Angela Merkel a semnalat joi că este pentru înființarea unui fond comun de până la 2.000 de miliarde de euro pentru redresarea economiei Uniunii Europene, grav afectată de pandemia de coronavirus, dar vrea mai întâi să știe cum va fi folosit, înainte de a-l susține oficial, transmite Reuters.
Uniunea Europeană a înregistrat o creștere economică de 0,3% în trimestrul trei din 2019, după un avans de 0,2% în precedentele trei luni, în timp ce expansiunea zonei euro s-a menținut la 0,2%, similară cu cea din perioada aprilie - iunie 2019, arată estimarea preliminară publicată joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat).
Mai puțin de o treime dintre români (31%) sunt mulțumiți de situația economică națională, sub media europeană, de 49%, creșterea prețurilor fiind cea mai mare problemă la acest moment, potrivit Eurobarometrului de primăvară, publicat de Comisia Europeană.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Inteligența artificială (IA) va avea un impact uriaș asupra economiei globale până în 2030, potrivit unei analize a firmei de consultanță PwC asupra impactului economic al IA. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește perspectivele dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale la nivel local, iar adoptarea rapidă a acestor tehnologii, chiar din faza de pionierat, ar putea fi o șansă pentru reducerea decalajelor față de vestul Europei, consideră consultanții PwC.
România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre.
România și-a revenit bine după criza economică și este într-o formă bună, dar competitivitatea scăzută în unele sectoare și indicele ridicat al sărăciei sunt principalele piedici pentru eliminarea decalajului față de celelalte economii ale UE, a declarat marți secretarul general adjunct al OCDE, Mari Kiviniemi.
Este important ca decidenții politici să ia aminte la greșelile trecutului și să privească politicile economice cu responsabilitate, să aleagă prioritățile de alocare a resurselor și eșalonarea în timp a acestora. În economie resursele sunt limitate, motiv pentru care nu ne putem permite să avem totul dintr-odată, reducerea impozitelor concomitent cu creșterea cheltuielilor și echilibre macroeconomice, consideră Cosmin Marinescu, consilierul economic al președintelui Klaus Iohannis, într-un interviu acordat Profit.ro